Florile de mina

În încercarea de a vorbi despre Cavnic și Maramureș în general fără a coborî în subteran înseamnă a neglija una din marile sale valori. Activitatea neogenică vulcanică a dat naștere zăcămintelor de minereuri neferoase și mineralelor pe care le conțin Munții Gutâiului. Prezența zăcămintelor de minereuri face din regiunea Băii Mari o provincie metalogenică de prim ordin din România cunoscută și peste granițe. Din totalul celor 2000 de minerale cunoscute în lume, 15 au fost identificate aici pentru prima dată.

Conform unui studiu al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, la Cavnic au fost descoperite mai multe varietăți mineralogice: kapnitul (smithsonit cu Fe), kapnikitul, krautitul, rodocrozitul (descoperit in 1813), rodonitul (sinonim cu kapnikitul) si whewellitul (sinonim cu kapnicitul).

Florile de mina sunt îndeosebi sulfuri metalici și carbonați, renumite mai ales prin perfecțiunea formelor cristalografice și prin culoare. Ele se găsesc la loc de frunte sub titlu de exemplare rare, în colecțiile de specialitate din marile muzee ale lumii. Cele mai frecvent întâlnite minerale sunt: cuarțul, stibina, galena, calcopirita, plumbozitul, calcita, baritina, ghipsul etc. Printre raritățile mineralogice se distinge o varietate de cuarț transparent și clar, cristalizat în forme geometrice perfecte considerat piatra semi prețioasă, numit diamant de Maramureș (in popor erau numite dragă, de unde si denumirea ștințifică de dragomite).